Alimente ce scad colesterolul

Colesterolul a devenit un dusman de temut al sanatatii, afectand atat sanatatea sistemului cardio-vascular, dar avand totodata si riscuri care pun in pericol atat viata pacientului, cat si calitatea acesteia.

Ce este colesterolul?
Alimente care scad colesterolulColesterolul este o grasime esentiala organismului, fiind parte constituenta din toate membranele celulare, avand roluri reglatoare sau mediatoare, fiind "confectionata" intr-un procent foarte mare de ficat, restul de colesterol provenind din alimentatie. Colesterolul este fractionat in mai multe tipuri de molecule lipidice (fractiunile lipidice) care au roluri specifice:
- LDL (low density lipoprotein) este “colesterolul rau”, adica acea parte de fractiune lipidica ce se poate depune in peretele arterelor si duce la temuta boala numita ateroscleroza, care provoaca infarcte si accidente vasculare si pune viata pacientului in pericol;
- HDL (high density lipoprotein) reprezinta acea fractiune lipidica ce poate lega HDL din sange si il duce inapoi la ficat pentru a fi procesat, prevenint astfel depunerile de LDL in vasele sanguine;
- VLDL (very low density liporotein) reprezinta a treia fractiune lipidica, insa ea nu prezinta implicatii importante in boala aterosclerotica.

Care sunt cauzele cresterii colesterolului?
Cresterile concentratiei colesterolului in sange (hipercolesterolemia) se datoreaza in principal alimentatiei. Este adevarat ca exista si situatii in care factorul genetic este implicat, insa daca alimentatia persoanei care are risc ereditar de hipercolesterolemie este una sanatoasa, atunci aceasta isi poate mentine in limite normale concentratia colesterolului in sange. Anumite boli dislipidemice sau metabolice mai pot duce la cresterea colesterolemiei (concentratia colesterolului in sange).
Alimente care scad colesterolul
Alimentele care scad colesterolul contin anumite substante active sau vitamine care au rolul de a regla metabolismul lipidic, insa este important sa incercati sa aveti o dieta cat mai echilibrata si saraca in grasimi daunatoare. Lipidele sunt foarte importante in organism, insa cele de calitate, adica spre exemplu cele care asigura o cantitate relativ egala intre HDL si LDL.
Lecitina
Lecitina este bine cunoscuta pentru efectele sale asupra sistemului nervos, fiind recomandata persoanelor care depun efort psihic. Totodata lecitina este singura care activeaza anumite procese la nivel hepatic ce au rol in metabolismul grasimilor, ea fractioneaza colesterolul si totodata stimuleaza secretia sucurilor biliare si activitatea vezicii biliare (fierea). Lecitina se gaseste in alimente precum laptele pasteurizat (nu fiert, pasteurizarea se face la 80 grade Celsius, iar fierberea are loc la 100 de grade), uleiuri vegetale, boabe de soia, cereale integrale, galbenus de ou.
Fibrele vegetale
Fibrele vegetale se gasesc din belsug in fructe, legume si cereale integrale, iar consumul regulat al acestora au un efect cumulat. De exemplu cerealele sunt bogate in vitamine din complexul B, aceste vitamine stimuleaza sinteza naturala de lecitina in celulele hepatice, insa cerealele integrale aduc totodata un aport si de lecitina. Cerealele se mananca in mod obisnuit cu lapte, favorizandu-si reciproc abrobtia unor anumiti nutrienti la nivel intestinal. Fructele si legumele contin complexe diverse de vitamine si minerale care au rol tonic la nivelul metabolismului.
Semintele – semintele de floarea soarelui, de sofran, de coriandru sunt stimulatoare la nivelul ficatului si al metabolismului grasimilor. Se recomanda cure anuale cu decocturi naturale din aceste seminte.

Ce alimente trebuie sa evitati?
Pentru a tine in frau colesterolul se recomanda sa evitati sau sa consumati rar urmatoarele alimente:
- oua: nu mai mult de trei pe saptamana;
- cascaval, unt, smantana consumate rar;
- margarina exclusa din alimentatie, la fel si mancarurile prajite, carnea tocata, carnea grasa de porc, prajiturile cu creme, torturile, frisca etc.

Sfaturi pentru bolnavii cu dislipidemie

Sfaturi pentru bolnavii cu dislipidemie Ce este colesterolul? Colesterolul este o substanţă înrudită cu grăsimile şi care are un rol important în buna funcţionare a organismului. El are în mod normal o concentraţie în sânge de până la 200-250 mg/dl.
Sursele de colesterol pentru organism sunt: alimentele grase (grăsimi animale, gălbenuşul de ou, viscere) sau fabricarea lui de către ficat la persoanele cu predispoziţie ereditară, obeze, diabetice, alcoolice sau care folosesc anticoncepţionale. Creşterea colesterolulul peste valorile normale se numeşte hipercolesterolemie. Ea apare fie datorită unei alimentaţii bogate în colesterol, fie prin fabricarea lui în exces în situaţiile mai sus amintite.
Hipercolesterolemia duce la ateroscleroză, o ameninţare majoră asupra inimii.
Ce reprezintă colesterolul “rău” şi cel “bun”? Colesterolul care circulă în sânge se prezintă sub două forme. O formă este colesterolul “rău”. În cea mai mare parte, el este colesterolul-LDL (sau col-LDL). Valorile normale ale col-LDL sunt de 130 mg/dl. O mică parte din colesterolul “rău” circulă legat de trigliceride (deci nu este col-LDL). Termenul de “rău” se referă la faptul că acest colesterol se depune în peretele arterelor, producând ateroscleroza.
O altă formă o reprezintă colesterolul “bun” sau colesterolul-HDL (col-HDL). Valorile lui normale în sânge sunt cuprinse între 35-40 mg/dl. Se numeşte “bun” pentru că el reprezintă colesterolul “scos” din artere şi alte ţesuturi pentru a fi eliminat din corp. În condiţii normale în sânge se găseşte de aproximativ 4 ori mai mult colesterol “rău” decât colesterol “bun”. Dacă acest raport creşte, este favorizată producerea aterosclerozei. Creşterea raportului se realizează fie prin creşterea col-LDL (“rău”), fie prin scăderea col-HDL (“bun”). Scăderea raportului se datorează reducerii col-LDL (“rău”) sau creşterii col-HDL (“bun”). În acest caz riscul producerii aterosclerozei este diminuat. Semnificaţia determinărilor de colesterol din sânge este următoarea: v Colesterolul total = colesterol “rău” + colesterolul “bun”, dar în general, se consideră că el reflectă colesterolul “rău”; v Col-LDL = întotdeauna este colesterol “rău”; v Col-HDL = întotdeauna este colesterol “bun”; v Raportul colesterol total/col-HDL arată de câte ori este mai mult colesterol “rău” decât colesterol “bun”. Dacă raportul este >5, există pericolul producerii aterosclerozei.
Ce reprezintă trigliceridele? Trigliceridele sunt substanţe grase care reprezintă o importantă sursă de energie pentru organism. Ele se găsesc în sânge, în concentraţie normală <200mg/dl. Sursele de trigliceride sunt de natură exogenă (din alimentele bogate în grăsimi animale) sau endogenă (prin producţie hepatică). Acestea se găsesc depozitate sub formă de “rezerve de energie” în grăsimea care se depune în diferite regiuni ale organismului.
Hipertrigliceridemia reprezintă o creştere a trigliceridelor în sânge peste valorile normale. Ea apare, fie datorită unei alimentaţii excesive în grăsimi sau dulciuri (acestea, în anumite condiţii se transformă în grăsimi), fie prin fabricarea lor într-o cantitate crescută în ficat, datorită mai ales unei eredităţi anormale. Valori normale ale lipidelor din sânge Colesterol total <200-250 mg% Col-HDL >35-40 mg% Col-LDL <130 mg% Colesterol total/col-HDL <5 mg% Trigliceride <200 mg% Dislipidemiile Ce este dislipidemia? Aceeaşi denumire se referă la bolile datorate unor dezechilibre în ceea ce priveşte lipidele (adică grăsimile) din sânge. Modificări apărute în dislipidemie: ü Creşterea colesterolului total sau a colesterolului “rău” (col-LDL); ü Scăderea colesterolului “bun” (col-HDL); ü Creşterea raportului colesterol total/col-HDL >5; ü Creşterea trigliceridelor sanguine. Care este riscul producerii dislipidemiilor? Creşterea colesterolului “rău” (col-total sau col-LDL) sau scăderea colesterolului “bun” (col-HDL) favorizează producerea aterosclerozei, adică: cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hemoragia cerebrală, arteriopatia membrelor inferioare.
Creşterea trigliceridelor în sânge până la 500 mg/dl, mai ales împreună cu colesterolul “rău” favorizează producerea aterosclerozei. Creşterea trigliceridelor sanguine peste 500-1000 mg/dl favorizează producerea unei boli grave numită pancreatită acută.
Cum poate fi redus nivelul lipidelor din sânge? ü Prin alimentaţie; ü Prin exerciţiu fizic care este un mijloc terapeutic extrem de important, chiar dacă se rezumă doar la mersul pe jos; ü Cu ajutorul medicamentelor, când vi le prescrie medicul. De obicei aceste medicamente se introduc dacă după 2-3 luni de regim alimentar grăsimile din sânge nu scad la un nivel satisfăcător.
Sfaturi asupra alimentaţiei Tipurile de grăsimi din alimente sunt reprezentate de: · Grăsimi saturate: în general solide la temperatura camerei (unt, grăsime, untură, slănină, frişcă, smântână); · Grăsimi polinesaturate: majoritatea lichide (cele mai multe uleiuri vegetale, cu excepţia untului de cacao, cocos); · Grăsimi mononesaturate: lichide (ulei de măsline). O dietă sănătoasă pentru Dumneavoastră înseamnă: ü Să reduceţi grăsimile şi să le evitaţi pe cele saturate; Limitaţi consumul zilnic de grăsimi la 30% din calorii, din care 10% trebuie să reprezinte grăsimile saturate; ü Colesterolul trebuie să reprezinte 100 mg/1000 cal, mai puţin de 300 mg/zi (pentru detalii şi lămuriri adresaţi-vă medicului); ü Reduceţi cantitatea de colesterol consumată: Mâncând mai degrabă Mâncând mai puţin Peşte Mezeluri Carne albă Carne roşie, organe Lactate cu conţinut scăzut în grăsimi Dulciuri cu conţinut crescut în zaharuri rafinate Fructe, vegetale proaspete Ouă, maioneze, creme Grăsimi poli- şi mononesaturate Grăsimi saturate Produse de patiserie, prăjituri, sucuri Alimente interzise: Cărnurile grase, mezelurile, viscerele, conservele, ouăle (este permis doar albuşul şi nu mai mult de 1-2 galbenuşuri/săptămână), pastele făinoase cu ouă, fasolea uscată, mazărea uscată. Grăsimile animale (unt, smântână, frişcă, slănină, untură). Dulciurile interzise: toate preparatele cu ouă, îngheţate, creme cu unt, frişca, prăjiturile cu fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide), ciocolata şi în general dulciurile concentrate.
Sunt permise (dar nu în cantitate mare) dulciurile preparate din albuş (spume, bezele), tarte de fructe, gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat. Fructele sunt permise cu excepţia: smochinelor, curmalelor, migdalelor, nucilor, alunelor, arahidelor, prunelor, bananelor.